Mai mult decat pictura ,muzica reprezinta poezia nativa a lui Bacovia. Muzicalitatea conceptuală a poetului( invocarea instrumentelor muzicale )e transfigurata pentru a fi restituită versului , sadita în substanta acestuia . E , în primul rand un mediu sensibilizat pana la maxim, pe care poetul îl diferentiaza însa de sentimentalismul “obositor”: un pur impuls al muzicii:
Muzica sonoriza orice atom…
Dor de tine, si de alta lume,
Dor…
Plana:
Durere fara nume
Pe om …
Toti se gandeau la viata lor,
La disparitia lor.
Muzica sentimentiza
Obositor,-
Dor de tine, si de alta lume,
Dor …
Muzica sonoriza orice atom.
(Largo)
Procedeul muzical traduce direct obsesia , care nu e decat un refren al unui motiv psihic.Prin repetitie , versul devine invaluitor, insinuant , sfredelind aerul obisnuit de torpoare, cu cate un cuvant memorabil :
Copacii albi ,copacii negri,
(Decor)
Oh, plansul talangii cand ploua!
(Ploua)
Desi… acestea sunt lucruri din trecut!
(Memento)
Liceu,-cimitiir
Al tineretii mele…
(Liceu)
Mai interesand de urmarit este insa efectul constructiv de sugestie sonora , care insoteste viziunea bacoviana cu un ritm aparte, dedublandu–I “continutul” intr-un spectru muzical.Rafinamentul poetului e atat de avansat, incat izbuteste a mladia materia verbala dupa un instinct auditiv, a o transforma intr-o fantomatica existenta secunda.Iata miscarea arborilor in camp, in versuri care au absorbit tot suflul vantului:
Amurg de toamna pustiu , de huma ,
Pe camp sinistre soapte trecpe vant –
Departe plopii s-apleaca la pamant
In larg balabs lenevos, de guma.
(Amurg de toamna)
Picurul monoton, minor melancolic al ploii:
Singur ,singur,singur,
Intr-un han, departe –
Doarme si hangiul,
Strazile-s desarte,
Singur,singur,singur …
Ploua , ploua, ploua …
Vreme de betie –
Si s-asculti pustiul,
Ce melancolie !
Ploua,ploua,ploua …
(Rar)
Toamna redata intr-o textura de sunete metalice si vaier de frunze:
Rasuna din margini de targ
Un bangat puternic de arma ;
E toamna … metalic s-aud
Gornistii,in fund , la cazarma.
S-aude si-un clopot de scoala,
E vant , si-I pustiu , dimineata;
Hartii si cu frunze , de-a valma,
Fac roata-n varteje ,pe-o piata .
(Toamna)
sau, pe spatiu expresiv abreviat, cu o infantila miscare de voiosie:
Rasuna , trist , de glasuri ,
Campiile pustii, –
Si pocnet lung, si chiot
S-aude-n deal la vii.
C-un zmeu copii alearga,
Copil, ca ei, te vezi,
Si plangi ,, si-I frig de toamna …
Si-I pacla prin livezi.
(Alean)
Tonul tandru al celei mai fragede idile bacoveniene:
Aurora violeta
Ploua roua de culori –
Venus , plina de fiori,
Pare-o vie violeta.
(Matinala)
aerul solemn de crepuscul imperial , in verbalele falduri:
Havuzul din dosul palatului mort
Mai arunca, mai ploua, mai plange-
Si stropii cazand, in amurg, iau culori:
De sineala,de aur, de sange.
(Amurg antic)
triumfala intonatie , cadenta retorica atat de lucid adoptata si totusi aburita de o launtrica oboseala:
O noapte de sineala din vremi voevodale …
Plecase voievodul in lupte blestemate;
Iar eu o pazeam domnita incchisa in cetate –
O, noaptea , de sineala, de epoci triumfale …
(Balada)
ritmul vaporos al valsului lugubru:
La geamuri , toamna canta funerar
Un vals indoliat , si monoton …
- Hai sa valsam, iubito, prin salon ,
Dupa al toamnei bocet mortuar.
(Vals de toamna)
acel stil somnoros, traind epuizarea subiectiv-obiectiva:
Uitarea venea … avenit ,
O lacrima cade jos, totul tace,
Lampa obosita a clipit,
Orice obiect atins sopteste : – lasa-ma-n pace …
De-acum …
Auzi ploaia plange pe drum,
Pe un adanc tumult,
Pe urma unui mic pantof intr-un parc de demult.
Adorm … ascult …
Afara, la fereastra, toamna a spus:
- Of !…
(Nocturna)
dezorganizarea, in fine , a orcarei muzicalitati, cu vorbe vestede cazand cum frunzele:
Tacute locuri … curent
Pe podul garlei … se dezgheata –
Corbi …
Ce inteles … viata
Ce altadata, nimeni …
Crengi in violenta ceata –
Curent pe podul garlei …
Burgheze zari … viata.
(Pastel)
alcatuiesc un spatiu sonor in care poetul “compozitor de vorbe”, evolueaza ca-n transa , nu fara ca ,in cele din urma ,constiinta sa artistica sa nu prefire indelung rezultatele dobandite .
Uneori se investe insa o inadecvare intre cadenta sonora si sugestia lirica pe care a mizat poetul, o alterare a tonalitatii interioare bacoviene:
Copacii albi, copacii negi
Stau gol in parcul solitar;
Decor de doliu, funerar …
Copacii albi,copacii negri.
In parc regretele plang iar …
(Decor)
Toamna suna-n geam frunze de metal,
Vant.
In tacerea grea, gand si animal
Frant.
In odaie, trist suna lemnul mut :
Poc.
Umbre imprejur intr-un gol, tacut
Loc.
(Monosilab de toamna)
In asemenea imprejurari, tehnica , inaparenta in efectele lirismului plenar intruchipat, isi vadeste existenta prin insuficienta . Poetul recade in abisul amuzical.
Plan de idei
- cuvinte introductive
- procedee artistice folosit pentru redarea sunetelor
- imagini din poeziile lui Bacovia care contribuie la atmosfera
- intonatie
- ritm
- cuvant de incheiere
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
