LIMBA SI LITERATURA ROMANA | Hortensia Papadat-Bengescu | Concert din muzică de Bach

Publicat de: Madalina Marcu

Caracterizarea personajelor

Personajele sunt supuse unei adânci analize în zonele obscure ale conştiinţei. Tehnica portretistică este modernă. Un personaj este prezentat cu multiple şi variante imagini din partea mai multor personaje, ale personajului însuşi sau conturat de către autoare. Autoarea elaborează portrete în trepte prin tuşe succesive, de la diverse niveluri, din perspective schimbate. Personajele sunt puse să se verifice în situaţii cheie, mai toate trecând pe rând în primul plan ; ele se contemplă singular, se autoobservă, cercetează pe ceilalţi şi sunt observate ca într-un film, scrutate de indivizii din jur. Eroii sau eroinele se prezintă cu o imagine dublă: exterioară, adică masca pentru salvarea aparenţelor şi lumea interioară, stratificată pe etaje şi subsoluri ale conştiinţei în funcţie de momentele diferite ale vieţii lor în situaţiile în care se află. Complexitatea lor se dezvăluie în timp.
Un rol important joacă în evoluţia personajelor tarele biologice şi sociale. Apar astfel în roman personaje groteşti şi patologice cu valori simbolice, o întreagă estetică a urâtului cum sunt gemenii Hallipa, Mika-Lé Rim, monştri fizici şi morali.
Ada Razu: Orfană şi majoră, cu avere proprie, se măritase cu prinţul Maxenţiu pentru a-şi satisface aspiraţiile nobiliare. Ştia că l-a luat pe prinţ ca să-l plătească.
Scriitoarea prezintă date esenţiale atât despre aspectul fizic cât şi despre viaţa ei: costelivă, campioană de tenis şi la dans, oacheşă şi păroasă, cu faţa negricioasă şi cu ochii aprinşi, mâinile slabe, negre, cu inele mari, printre care un safir uriaş, senzuală şi capricioasă, o călăreaţă admirabilă. Fire mondenă şi de o frivolitate evidentă, vulgară, căsătorită abia de doi ani cu Maxenţiu, nu are curajul să se afişeze în societate cu Lică. Atrasă de aspectul lui fizic, Ada nu ezită să-l vâre în casă, din momentul în care află că el este unchiul “înfumuratei” doamne Hallipa Drăgănescu. Prin această relaţie Ada întrevede posibilitatea de a pătrunde la recepţiile Elenei. Aşa se explică propaganda pe care o face pentru concertul Elenei. Tot din snobism nu ezită să-l scoată din casă pe Maxenţiu, bolnav, la parada sportivă, când va oferi publicului prezenţa lui Lică, angajat la grajdurile sale, pe care societatea trebuia să-l înghită.
Ada este prezentată şi din prisma lui Lică care o vede ca pe “o ţigăncuşă uscată ca un drac, cu buze roşii ca sângele închegat şi cu o pereche de ochi aprinşi sub boneta de piele ce o împodobea, ascuţindu-i mai tare bărbia ascuţită … o femeiuşcă pipărată”, zicându-şi în sine: “ce gaşperiţă” sintetizând astfel dintr-o privire calitatea femeii. Lui Marcian însă îi scapă partea vulgară şi vicioasă a firii ei, crezând-o în naivitatea şi optimismul său o femeie de treabă.
Maxenţiu: reflectă preocuparea scriitoarei pentru studiul stărilor maladive, declinul fizic, scoţând la suprafaţă intime şi neprevăzute reacţii ale bolnavului, care manifestă o adevărată plăcere de a se autoobserva. Şi Maxenţiu are un secret de care nu-i plăcea să se vorbească, mama lui era o binecunoscută cântăreaţă franceză de varieté, ce avea domeniul “Plăiesele” ca dar de la un prinţ bătrân, tată prezumtiv al lui Maxenţiu, care-l recunoscuse totuşi.
Lică îl vedea ca “un biet coconaş galben ca de ceară cu gene roşii şi cu ochi pătaţi”. Purta o bărbiţă blondă, ascuţită, cu fire veştede, era un bărbat lingav.
Ada în sinea ei spunea : ” s-a ramolit de tot, ce sunt ochii ăia galbeni? O stârpitură de viţă mare. Nobil am vrut, nobil am.”
Hortensia Papadat-Bengescu îl arată evoluând sub influenţa bolii înregistrând conştiinţa iremediabilului, evoluând de la stările de răutate şi egoism la indiferenţa totală asupra tot ce înseamnă viaţă, contactul cu exteriorul.
Lică Trubadurul: îmbogăţeşte galeria tipologică a parvenitului în timpurile moderne. Este o fire boemă, cu apucături de fante de mahala. Despre el aflăm că era certat cu familia pentru că nu învăţase carte, deşi avea neamuri procopsite. Sora lui este Lenora, căsătorită cu moşierul Hallipa, dar care îl tratează pe Lică ca pe câinii bărbatului ei. Cu un fizic agreabil “subţirel, sprinten, cu figura plăcută, cu ochii vioi de veveriţă, părul negru din care se lăsa o buclă mare pe frunte, cu mâinile şi picioarele mici şi subţiri şi dinţii albi, mărunţi, avea aerul unui ţângău ”. Fire vagabondă, îi plăcea să trăiască pe drumuri.
Maxenţiu îl califică de la început “haimanaua de uliţă, şnapanul”. Guraliv, cu un vocabular picant, deşi era destul de delicat, sobru şi econom cu punga lui, ştie să profite comandându-şi haine cu croială englezească pe banii Adei, încât era o plăcere să-l priveşti.
Bătrânul Vandali vede în el un tânăr şarmant.
Mini când îl vedea la Rim, avea o tresărire. Pe stradă îi părea un haiduc modern a cărui pădure e oraşul. Era temperat şi nimeni nu-l văzuse beat: ” nimic nu-I plăcea mai mult ca banul dobândit prea lesne şi prin şiretlic ”.
Sia: e fiica lui, dintr-o legătură de tinereţe cu Lina, era posacă, ursuză şi greoaie cu o fire primitivă, vulgară cu minte “strâmtă”. Fusese instalată ca infirmieră în familia doctorului Rim, imediat după ce terminase şcoala. Are un sfârşit tragic .
Personajele reflector Mini şi Nory care fac legătura între romanele ciclului Hallipilor sunt prezentate şi ele cu dorinţa de căpătuială şi de a parveni în înalta societate şi preocupate în permananţă de a şti tot ce se întâmplă în Bucureştii acelor timpi.
În afara acestor lumi bolnave reprezentată de Maxenţiu, Rim, Lenora, în roman apar şi anomalii legate de nereuşita gemenilor Hallipa, de încercările de sinucidere ale Elenei şi apoi ale Mikăi-Lé — o umanitate dominată de instincte.
Concertul din muzică de Bach cu acordurile ei muzicale, care domină întreg romanul, prin sinesteziile sale de sunet şi culoare se încadrează în parte curentului simbolist. De altfel îmbinarea între tradiţional şi modern este specifică Hortensiei Papadat-Bengescu.
Prin romanele sale ea se înscrie în galeria marilor romanciere ale literaturii universale reprezentată de George Sant, George Eliot, surorile Brönte sau Virginia Wolf.

 


NOTA IMPORTANTA:
 ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

Referat trimis de:  Alin Vedea
REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Telescopul optic

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Cuptor cu creuzet pentru topire Al

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | Influenta factorilor fizici

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | OCHIUL OMENESC – APARAT OPTIC

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | CONDENSATOARE ELECTROLITICE

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Iluzii optice

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Istoria telescopului

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Instrumente optice specializate

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Un atom in spatiu

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Instalatii electrocasnice

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Lasere

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Energia eoliana

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Calorimetrie

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Avioanele

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Despre seisme si consecintele lor

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Executarea bransamentelor aeriene

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA | Principiul conservarii energiei

REFERAT FIZICA  |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA |Fotonul | Efectul fotoelectric

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Bomba cu neutroni

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Telefonul | Alexander Graham Bell

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | Poluarea sonora

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | TIPURI DE BAROMETRE

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | STUDIUL TENSIUNII SUPERFICIALE A LICHIDELOR

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | Studiul efectului Seebeck

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VÂSCOZITATE AL UNUI LICHID CU VÂSCOZIMETRUL OSTWALD

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Determinarea vitezei sunetului

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Studiul propagarii caldurii

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Determinarea constantei Boltzmann

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Proiect “Automat de impachetat chibrituri”

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Redresarea curentului alternativ

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Amplificarea

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Undele mecanice

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Ultrasunetele

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Comanda releului prin calculator

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | Marie Curie si Pierre Curie

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

REFERAT FIZICA | ALBERT EINSTEIN

Filozofie

Filozofie

Geografie

Biologie de clasa 6

Lectie virtuala Drept

S-ar putea sa iti placa…

I. L. Caragiale | In vreme de razboi

Nuvela „În vreme de război” apărută în 1898 este o operă realistă cu adănci ecouri din sfera naturalismului.Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase „Schită” este obsesia.Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui său, preotul Iancu din Podeni, plecat pe...

I. L. Caragiale | Nuvelele lui Caragiale | In vreme de razboi

Nuvelele lui Caragiale pun în lumină un Caragiale cu totul nou, diferit de marele dramaturg, atât de bine înzestrat pentru comic în comediile sale. În nuvele Caragiale se dovedeşte a fi un foarte bun analist al stărilor obscure ale subconştientului. Deci suntem în...

I. L. Caragiale | In vreme de razboi

Alaturi de Ioan Slavici, Caragiale este in literatura noastra creatorul nuvelei realist psihologice. Universului comic din piesele de teatru si schite i se substituie in nuvela “In vreme de razboi” dimensiunea tragica a existentei umane.Tema nuvelei este obsesia....